Folk Bun la Rock FM, cu Alina Manole.


Forța Alinei Manole a stat mereu în meșteșugul exprimarii celor mai intense trăiri prin vorbele puse pe muzica aia cântată frust, direct cu inima acompaniata de chitara.
Talentul Alinei Manole a fost cel care a făcut-o pe Mișu, (o bună și veche prietenă a mea), colegă de facultate cu tânăra venită de la Roman, să vină și să-mi prezinte „revelația anului care cânta foarte mișto la chitară piese de ale ei”.

Vocea Alinei Manole a făcut liniște in Casa Eliad, i-a atras atenția lui Vali Sterian pe la început de mileniu și a făcut tot cam pe atunci ca ea sa fie câștigătoarea festivalului Om Bun, chiar dacă acest succes trecător nu i-a adus aproape niciun beneficiu, (iar aici într-o mare măsură consimt).

Tăria de caracter a Alinei Manole a făcut ca imediat după efemerul „succes de etapă”, să ia în piept și sa se elibereze din tot felul de conjuncturi artistice care au semanat mai mult cu niște mici golgote decât cu libertatea strigării marelui ei tumult.

În mod de-a dreptul tragic cântecele Alinei Manole au dispărut preț de un deceniu. Sabath, lins de răni, fie sa renască, cum vrea fiecare să spună, eu doar zic: mult prea drastică a fost cu ea însăși…
Totuși, revenirea Alinei Manole din 2009 a fost un fel de „vă ordon, treceți Prutul” după acea lungă perioadă de moarte clinică, însă cu toate pregătirile și speranțele jucate pe o carte, nu a fost deloc simplu. Folkul ei cotise un pic artificial către un „jazz-hibrid”, care a împachetat geniala piesă/album Luna pătrată în haine noi și exprimări tehnice stângace în opinia mea de ascultător și vechi prieten. Abia de aici lucrurile au luat o turnură neașteptată, pentru că probabil mulți ar fi pariat pe acest ultim glonț de argint. Ei bine, Alina Manole a crescut muzical, (pentru că poetic a fost sus mereu), a rafinat zi după zi orchestrația, concepția, soundul implicit, a rulat muzicienii potriviți care au adus un plus valoare scontat, plus care însă nu a fost atins de la început! Ei bine, a reușit!

Alina Manole a reușit in seara asta de 26 februarie la Rock FM, după atâtea întâmplări, lupte și după atâta Sisif, a reușit să ne scoată din trup și să ne facă să levităm de-a dreptul. Pe noi, cei din studio și pe cei de acasă. Ne-au tăiat gravitația gândul ei, metafora, povestea, vocea, acordul, viața care se vede în culori de Grigorescu, într-o ramă ce-i drept, de arhitect cu efect.

Restul s-a spus și s-a cântat la radio…

Emisiunea se poate asculta aici.

Folk Bun la toata lumea!