Cronica emisiunii Folk Bun din 14 august 2017. Cu Dan Manciulea, cu Teo, dar și cu Adam și Eva cu tot!

Când l-am cunoscut și l-am ascultat prima dată, eram tineri plini de speranțe cu toții, noi visătorii care aveam fiecare ceva de spus și de arătat. Nu știu cum mai e acum prin festivaluri, dar atunci la începutul anilor ’90, veneau mulți și câștigau putini, nu întotdeauna cei mai buni, după părerea noastră, a aspiranților. În câteva cazuri însă, putine dar puternice, laureații erau cu doua clase peste restul și aici as putea aminti dintr-o răsuflare un Catalin Ungureanu, o ADA Milea sau trupa Talisman, (ultimele doua nume fiind parca laureate in aceeași ediție de Om Bun în ’96), un George Sarluceanu de mai târziu și tot de pe la începutul anilor 2000, au impresionat Alina Manole și Adriana Todoran. Și sigur mai sunt și alte nume, aici imi voi permite cu toată modestia și obiectivitatea sa includ fosta mea trupa Contrapunct, lăsată fără laurii Marelui Trofeu, in iarna lui 1997, (premiul s-a numit „Special al Juriului” și era considerat primul sub „Trofeu”); A fost o neacordare a Marelui Premiu singulară in istoria festivalului,  din motive inexplicabile, dar trupa Contrapunct a rămas  in inimile multor suporteri folk și astăzi, la 20 de la dispariția trupei.

    1994, decembrie, undeva în 20, 21 și 22, pe acolo. Preselecții dure, care țineau peste 6 ore,  în care aveai mereu bucuria revederii unor prieteni pe care nu-i mai văzusei de mult. Am concurat in anul ăla în echipă cu Eugenia Caragancev, – una dintre cele mai bune voci feminine cu care am avut șansa sa cant – și cu Dragos Panturu, prietenul meu, o adevarata vedeta a Liceului Pedagogic, unde erau vreo 350 de fete și probabil pana in 10 baieti în tot liceul! 

     Ei bine, atunci in ’94, când am concurat cu Dragos și cu Geni, obținând doar simpatia vizibilă a publicului și o difuzare completă pe TVR2, – singura în afara laureaților- noi ne uitam la Dan Manciulea ca la Dumnezeu, fiindca el câștigase Marele Premiu, Trofeul Om Bun, o chestie pentru care trebuia să te jurizeze nume grele ale folkului și ale presei de specialitate – căci încă exista o astfel de presă – și evident trebuia să cucerești publicul din Teatrul Ion Creangă, plin ochi!

          Ne uitam la Manciulea ca la un zeu și pentru ca era bun, avea o tehnică vocala și chitaristică absolut încântătoare, dar și pentru că a compus un cântec foarte deștept despre Adam și Eva. Știam despre el ca este ofițer de pompieri și mi-a fost simpatic de la prima vedere și pentru motivul asta, (fiindcă doar bărbații adevărați pot intra in foc pentru alții), iar din păcate în anii aia a și primit botezul cel mare când a participat la stingerea marii deflagrații de la Mihailesti, care a luat viețile mai multor colegi de-ai lui, dar și altor ziariști, ori oameni aflați pe acolo prin zona Buzăului…

  Au trecut 20 de ani și încă vreo 3 de la succesul lui Manciulea de la Om bun. A lansat mai multe albume, nedrept de puțin cunoscute, a ramas pe metereze, și-a făcut si un studio, in care produce muzica lui și pe altora, iar acum la emisiune a venit cu o înregistrare ireproșabilă, realizată recent. Dar dacă tot e să folosesc termenul ăsta care dă pe afară de integritate, dacă ceva a făcut ireproșabil Manciulea pe lumea asta, in afara de lupta cu focul și muzica lui specială, a fost felul in care l-a crescut și educat pe băiatul lui, Teo, care tot muzica face – si asta foarte bine și a și demonstrat-o cu noi, cu toată lumea în direct la Folk Bun – . Și să știți ca nu e lucru ușor ceea ce face Teo la vârsta lui, sa cânti în trupe din astea de a Capella, unde trebuie să te armonizezi cu celelalte voci, iar pentru trebușoara asta  e musai nevoie de studiu și mai ales un auz al naibi de bun!

   Am retrăit momente frumoase alături de Dan Manciulea, in direct la Rock FM, unde evident că a cântat si vestita piesă demnă de „ne uitam la el ca la Dumnezeu”- Adam și Eva! S-a-ntâmplat intr-un fel și nu neaparat o predare, ci mai mult o continuare de ștafeta artistică, o trecere care i-a impresionat pe toți cei de acasă și pe noi cei din studio.

 Și această ediție a fost una dintre cele care m-au făcut să simt că proiectul astă cu cei doi ani de emisiune folk la Rock FM, a fost un pariu câștigat, iar aici nu pot decât să le mulțumesc inițiatorilor Cristi Hrubaru, Puiu Crețu și Eugen Cișmașu, pentru startul din august-septembrie 2015, de la care se împlinesc zilele acestea fix doi ani!

Folk bun la toată lumea, ca de fiecare dată!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *