Folk Bun, la Rock FM, cu Dan Chebac, 7 octombrie 2019

Aș fi ales titlul mult mai simplu: Folk Bun cu Lordul Dan, inspirat evident de supranumele luat cu mulți ani în urma de confratele de generație al lui Dan Chebac, de Mircea Vintilă, căruia toată suflarea folkistică îi zice Lordul John.

A fost ieri a treia dată când româno-italianul Dan Chebac a venit la Rock FM în decurs de vreo 2 ani, prima noastră întâlnire fiind una memorabilă despre care am scris atunci, tot aici. Pentru mine era o bucurie să-l văd live pe artistul prea scump la vedere și cu referințe excepționale, venite parcă dintr-o altă viață, să-l văd și eu pe non-conformistul care l-a inspirat pe ultra-non-conformistul Vali Sterian, care la rându-i l-a inspirat pe tânărul imberb Dumitrașcu, care, ăsta din urmă, și el cu pretenții de răzvrătire socială, auzea cea mai frumoasă poveste despre frumosul, talentatul, cu caii lui liberi cu tot, plecat atât de departe că aproape nimeni nu-i mai știa urma.

Chestia e simplă și nu o să mă lungesc: Dan Chebac a venit în urmă cu doi ani spunând că are în plan lansarea unui album în care să publice piesele lui vechi, celebre în final de ani ’70 și sunt convins ca puțini au luat în serios demersul, având în vedere că s-a rupt total de muzică, de cântat, de felul în care a mers folkul mai departe până astăzi. Doar ca rebelul din el nu putea sa aleagă o cale facilă, și nici nu se putea discredita venind cu cine știe ce formulă ancorată în anii Cenaclului, la care lumea să privească eventual cu îngăduință, să o ia ca pe in moft nostalgic și egocentrist.

Revenind la emisiunea de aseară, cred că nu se putea un invitat mai potrivit pentru ediția care a însemnat revenirea de Folk Bun după pauza de două luni, având în studio un come back strălucit, iar pe masa un album care poate sta fără vreun motiv de modestie din partea autorului, între primele 5 albume de gen din dimineața muzicii până azi. Am proprietatea termenilor și apreciez că vocea și interpretarea lui Dan Chebac erau foarte bune și atunci și acum, iar avantajul apariție acestui produs în 2019 și nu în 1979, ține evident de progresul tehnologic, dar mai ales de calitatea colaboratorilor pe care autorul i-a ales, și care vin din zona de excelență a muzicii italiene, Gianluca D’Alessio fiind catalizatorul proiectului și ceea se cheamă un instrumentist de turneu pentru unii dintre cei mai mari artiști ai lumii, amintindu-l acum doar pe Sting, dar puteți intra pe linkul activat mai sus casă va convingeți cam la ce nivel s-a lucrat la album.

Închid spunând ceea ce am gândit toată emisiunea de aseară când am ascultat piesele de pe albumul lui Dan Chebac: breasla folkistilor pe de-o parte și publicul pe de altă parte, au fost lipsite în acești 40 de ani de exil, de un reper de mare inspirație și de un corect profesionalism.
Îndrăznesc să spun că aseară, Chebac a venit ca un lord, cu modestie și în primul rand cu o autoexigență rară pe la noi pe aici, aducându-ne în dar o mare parte din inima lui, dar și o bucățică de lume pe care a gândit-o atâta amar de vreme și de care noi am fost din păcate văduviți.
Albumul Dan Chebac – Cântece despre caii liberi este o restituire istorică a ceea ce putea fi și n-a fost decât după 40 de ani, chiar mai mult decât în cartea lui Dumas.
Congratulazioni e auguri, signore Chebac!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *